„Republica Moldova a semnat Convenţia – cadru ONU cu privire la schimbarea climei la 12 iunie 1992 şi a ratificat-o la 16 martie 1995”

(Text-teză pentru Ora ecologică consacrată evenimentului de mediu „Ora Planetei” – pentru instituţii de învăţămînt).

       Dr. Vasile SCORPAN,                                                                                                                      Vitalie CURARARI,

      Oficiul Schimbarea Climei,                                                                                                Şeful Inspectoratului Ecologic de Stat.

      Ministerul Mediului.

Miliarde de persoane din  mii de oraşe ale lumii sunt aşteptaţi să stingă lumina ca semnal  împotriva încălzirii globale!

Ora Planetei – ora în care toţi oamenii se unesc şi luptă împotriva încălzirii globale! 

Cu tine suntem mai mulţi! 

ORA PLANETEI – 2014

(Administraţiile publice locale, autorităţile de mediu, societatea civilă )

Să protejăm mediul!

Împreună suntem mai puternici!

Viaţa pe Terra depinde de fiecare dintre noi!

Schimbarea sîntem noi!

Fiecare eu, fiecare tu, împreună!!!

Susţine Ora Planetei, stinge şi tu lumina!

Cînd stingi un bec, se aprinde o stea.

Stinge lumina, aprinde flacăra!

Încearcă şi tu!

Sîmbăta, 29 martie, între orele 20.30 – 21.30.

Ora Planetei

• Ora Planetei  este un eveniment internaţional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an.
• Are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică faţă de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.
• Ora Planetei constă în stingerea luminii şi oprirea aparatelor electrocasnice neesenţiale timp de o oră, în mod voluntar, atât de către consumatorii individuali cât şi de către instituţii si unităţi economice.
• Ora Planetei este o iniţiativă globală de mediu, realizată în partenertiat cu WWF.
• În Republica Moldova acest eveniment internaţional este marcat din 2008 si este desfăşurat de Ministerul Mediului şi administraţiile publice locale.

Incălzirea globală – cauze:

• Incălzirea globală este cauzată de acumulările de CO2  în atmosferă.
• CO2 provoacă 80% din poluarea ce duce la încălzirea Pământului si rămîne în atmosferă foarte mult timp.
• Aproximativ 97% din CO2 emis de ţările occidentale industrializate rezultă din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor naturale pentru producţia de energie.

Nu ignora pericolul încălzirii globale!

–       Informează-te şi relatează tuturor despre pericolul încălzirii globale;

–       Calculează-ti emisiile de CO2 şi încearcă să le minimalizezi;

–       Comportă-te sănătos faţă de mediu pentru ca el să iţi poată oferi acelaşi lucru;

Ora Planetei

Evenimentul de mediu  ,,Ora Planetei – 2014”  şi-a propus să informeze şi să responsabilizeze cetăţenii oraşelor  şi  municipiilor , determinându-i să participe la acţiuni de protejare a mediului înconjurător.

SCOPUL – Creşterea gradului de conştientizare a beneficiarilor de surse energetice, în special a tinerei generaţii cu privire la riscurile cauzate de poluarea factorilor de mediu şi necesitatea protejării acestuia.

 OBIECTIVE:

• Sensibilizarea populaţiei cu privire la probleme de mediu;
• Organizarea activităţilor de conştientizare  în instituţiile  de învăţămînt preuniversitar.
• Organizarea unei  acţiuni  în centrul  oraşului sau municipiului care va fi urmată de stingerea luminilor pentru o oră.

Ora Planetei – ora în care toţi oamenii se unesc şi luptă împotriva încălzirii globale!

Despre cea mai importantă Convenţie.

             Clima pamintului se schimbă vertiginos, resimţit de ultimele generaţii. Spre exemplu,  unul din principalii indici climaterici – temperatura medie de la suprafaţa pamîntului a crescut cu 0,74°C în ultimul secol şi este în  creştere. Astfel, ultimul Raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice  prezintă o serie de analize  a acestui indice, care indică că această valoare poate creşte pînă în anul 2100 fără de  perioada 1980-1999 cu o valoare de circa 1,1-6,4°C. Cu un grad înalt de probabilitate se constată că  valoarea acestui indice către anul 2100 poate fi în limitele unei medii de 1,8-4°C. Se atenţionează faptul că aceste schimbării pot avea un impact ireversibil asupra procesului evolutiv de dezvoltare a vieţii pe pămînt. La începutul anilor 90 ai secolului trecut, sub auspiciile ONU s-a iniţiat un proces de negocieri la nivel global care a avut ca scop unirea eforturilor tuturor ţărilor pentru menţinerea în limitele unui echilibru stabilit pe cale evoluţionistă a procesului schimbărilor climatice. Astfel în anul 1990 Asambleia generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a creat un Comitet Interguvernamental de Negocieri pentru negocierea şi elaborarea obiectivelor unei Convenţii în domeniul schimbărilor climatice. În rezultatul acestor negocieri a fost elaborat textul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, care ulterior a fost aprobat la New York la 9 mai 1992. Semnarea Convenţiei s-a desfăşurat în două etape. Prima etapă de semnare (4-14 iunie 1992) a fost deschisă pe parcursul lucrărilor Conferinţei Naţiunilor Unite asupra Mediului, care a avut loc la Rio de Janeiro în perioada 3-14 iunie 1992. A două etapă destinată semnării Convenţiei a durat de la 20 iunie 1992 pînă la 19 iunie 1993 şi a fost coordonată de către Cartierul General al Naţiunilor Unite. Pînă la 19 iunie 1993 Convenţia respectivă a fost semnată de 166 ţări. La 21 decembrie, 1993 Portugalia a devenit al 50 Stat care a ratificat Convenţia, satisfăcînd astfel cerinţa minimă pentru acest tratat privind intrarea lui în vigoare. În conformitate cu Articolul 23 al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei (CONUSC) ea a intrat în vigoare la 21 martie 1994.  La momentul actual 196 ţări sunt membre ale acestei Convenţii

Republica Moldova a semnat Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei la 12 iunie 1992, a ratificat-o la 16 martie, 1995 (HP nr. 404-XII, Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 23 din 27.04.1995) şi pentru ţara noastră ea a intrat în vigoare la 7 septembrie 1995.

Obiectivul Convenţiei.

Articolul 2 al CONUSC stipulează că: „Obiectivul final al prezentei Convenţii şi al tuturor instrumentelor juridice conexe pe care Conferinţa Părţilor le-ar putea adopta este de a stabiliza, conform dispoziţiilor  pertinente ale Convenţiei, concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare antropică periculoasă a sistemului climatic. Se va conveni să se atingă acest obiectiv intr-un interval de timp suficient pentru ca ecosistemele să se poată adapta natural la schimbările climatice, pentru ca producţia alimentară să nu fie ameninţată, iar dezvoltarea economică să se poată desfăşura în mod durabil”. În cadrul CONUSC sub noţiunea de sistem climatic se subînţelege „un ansamblu care înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera şi geosfera, precum si interacţiunile lor”. Principalele Gaze cu Efect de Seră (GES) sunt considerate: CO₂, CH₄, N₂O, SF₆.

Pentru a pune în aplicare şi a atinge obiectivele CONUSC a fost nevoie de a elabora un document tehnic care să reglementeze acest proces. La cea de-a treia Conferinţă a Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei în oraşul Japonez Kyoto la 11 decembrie 1997, a fost adoptat un astfel de document, care a fost numit Protocolul de la Kyoto. Perioada de activitate a Protocolului de la Kyoto  a fost dintre anii 2008 – 2012.      Republica Moldova a aderat la Protocolul de la Kyoto la 13 februarie, 2003 (Legea nr. 29-XV, MO nr. 48 din 18.03.2003).

      Obiectivul Protocolului de la Kyoto.

Prin intermediul mecanismelor Protocolului de la Kyoto în perioada 2008-2012 ţările industrial dezvoltate şi-au asumat obligaţiunea de a reduce emisiile anuale de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puţin 5,0% comparativ cu anul 1990, care se consideră an de bază. În acest scop în cadrul Protocolului de la Kyoto au fost prevăzute trei mecanisme: (i) Mecanismul Implementării în Comun, (ii) Mecanismul Dezvoltării Nepoluante (MDN) şi (iii) Mecanismul Comercializării Emisiilor. Toate trei mecanisme sunt aplicabile doar pentru ţările industrial dezvoltate. Ţările care nu sunt incluse în Anexa nr.1 a Convenţiei sunt eligibile doar pentru unul din cele trei mecanisme a Protocolului de la Kyoto – Mecanismul Dezvoltării Nepoluante (MDN). Din această grupă de ţări face parte şi Republica Moldova. Scopul MDN este expus în Articolul 12 al Protocolului de la Kyoto şi stabileşte că prin intermediul acestui mecanism se va oferi o asistenţă ţărilor ne incluse în Anexa I a CONUSC în scopul atingerii de către ele a unor performanţe sub aspectul dezvoltării durabile. La fel, prin intermediul mecanismului dat acest grup de ţări va contribui la atingerea obiectivelor Convenţiei prin susţinerea şi acordarea benevolă de asistenţă ţărilor industrial dezvoltate, incluse în Anexa I a CONUSC, astfel ca acestea să îşi poată atinge angajamentele de reducere a emisiilor de GES.

Realizarea practică a prevederilor MDN are loc doar prin intermediul implementării unor Proiecte, care au ca obiectiv reducerea emisiilor de GES. Produsul unor astfel de Proiecte este cantitatea de gaze cu efect de seră redusă. În rezultatul unor proceduri speciale, care poartă denumirea de Certificare şi Verificare cantitatea de gaze cu efect de seră redusă se transformă în aşa numitele „Emisii de gaze cu efect de seră certificate”. Cantitatea „Emisiilor de gaze cu efect de seră certificate” se exprimă prin Certificate, care de fapt sun nişte hîrtii de valoare şi care pot fi comercializate pe aşa numita piaţă de Carbon.

Datorită faptului că termenul de valabilitate a Protocolului de la Kyoto a expirat la 31 decembrie 2011 la momentul actual la nivel global se întreprind activităţi care au ca scop elaborarea unui nou document care să preia aceste activităţi. Astfel la 8 decembrie 2012 la cea de-a 18 Conferinţă a Părţilor a fost aprobat şi propus spre ratificare Amendamentul de la Doha la Protocolul de la Kyoto.

Activităţi la nivel naţional privind promovarea obiectivelor CONUSC.

La 28 ianuarie 2011 Republica Moldova s-a asociat la Acordul de la Copenhaga a Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei. În conformitate cu acest Acord ţara noastră a prezentat un obiectiv de reducere a emisiilor de GES care stipulează “O reducere de nu mai puţin de 25% pînă în anul 2020 comparativ cu anul de referinţă (1990) al nivelului total naţional al emisiilor de GES. Se stabileşte că acest obiectiv va fi atins prin punerea în aplicare a mecanismelor economice la nivel mondial axat pe atenuarea schimbărilor climatice, în conformitate cu principiile şi deciziile CONUSC.”.

Politicile Republicii Moldova recente şi în curs de desfăşurare în aspectul atenuării fenomenului schimbărilor climatice au ca obiectiv promovarea eficienţei energetice şi surselor de energie regenerabilă în toate sectoarele economiei naţionale, activităţi sistematice de împădurire, promovarea abordărilor inovatoare şi tehnologiilor prietenoase mediului şi de explorare a mecanismelor finanţării de carbon. În acest aspect la momentul actual ţara noastră a aprobat şi implementează 7 Proiecte din cadrul Mecanismului Dezvoltării Nepoluante a Protocolului de la Kyoto. Acestea sunt:

1. “Moldova: Conservarea solului”. În cadrul acestui Proiect se planifică împădurirea a circa 20 mii hectare de terenuri degradate. Cantitatea reducerilor de CO₂ echivalent va constitui 3 215 295 tone, iar costul reducerilor totale comparativ cu linia de bază constituie 13 340 000 USD. Termenul de implementare a Proiectului constituie 21 ani, cu începere din anul 2002. Beneficiar al Proiectului este Agenţia pentru Silvicultura “Moldsilva”.

      2. “Moldova: Utilizarea biomasei pentru încălzire în sectorul rural. Proiectul nr.1”. Cantitatea reducerilor de CO₂ echivalent al acestui Proiect va constitui 178 884 tone, iar costul reducerilor totale comparativ cu linia de bază constituie 8 183 322 USD.  Termenul de implementare a Proiectului va constitui 10 ani, cu începere din anul 2006. Beneficiari ai Proiectului sunt instituţiile de menire socială din cadrul autorităţilor publice locale (şcoli. grădiniţe de copii, spitale) în care se vor modifica sistemele de aprovizionare cu energie termică. În cadrul acestui Proiect se va schimba tipul de combustibil,  trecîndu-se de la combustibili fosili la combustibil cu provenienţă din biomasă.

      3. “Moldova: Utilizarea biomasei pentru încălzire în sectorul rural. Proiectul nr.2”. Cantitatea reducerilor de emisii a Gazelor cu Efect de Seră şi costurile acestor reduceri este similară cu cele din Proiectul nr.1 (178 884 tone CO2 echivalent şi 8 183 322 USD). Termenul de implementare a Proiectului va constitui 10 ani, cu începere din anul 2008. Beneficiari ai Proiectului sunt instituţiile de menire socială din cadrul autorităţilor publice locale (şcoli. grădiniţe de copii, spitale) în care se vor modifica sistemele de aprovizionare cu energie termică, la fel, trecîndu-se la combustibili proveniţi din biomasă.

4. “Moldova: Conservarea energiei şi reducerea emisiilor de GES”. Cantitatea reducerilor de CO₂ echivalent în cadrul acestui Proiect va constitui 114 469 tone, iar costul reducerilor totale comparativ cu linia de bază constituie 6 798 925 USD. Termenul de implementare a Proiectului va fi 10 ani, cu începere din anul 2006. Beneficiari ai Proiectului sunt autorităţile publice locale.

5. Proiectul „Dezvoltarea sectorului forestier comunal în Moldova”. Scopul proiectului constă în crearea pădurilor noi comunale pe o suprafaţă de 8157,3 ha prin împădurirea terenurilor erodate şi neproductive, aplicarea practicelor agro-forestiere, ameliorarea resurselor forestiere şi pastorale la nivel local şi regional, asigurarea populaţiei locale cu lemn şi contribuirea la dezvoltarea durabilă locală şi regională. Volumul investiţiilor necesare pentru implementarea proiectului în perioada 2006-2035 este estimat la 21,7 milioane dolari SUA. Această sumă va fi asigurată de către Agenţia „Moldsilva” (80%) şi de către 265 comunităţi participante la proiect (20%, în manoperă). Perioada programată de creditare va fi de 30 ani (2006-2035). Cantitatea totală de CO₂-echivalent redusă va constitui  2 830 618 tone. Veniturile obţinute de la comercializarea reducerilor de emisii certificate (tCER) vor acoperi parţial cheltuielile Agenţiei „Moldsilva” investite pentru implementarea prezentului proiect.

6. Construirea Centralei de Producere Combinată a Energie Electrice şi Termice (CET) la Î.S. “Tirotex” cu o putere 31 MW, oraşul Tiraspol, Republica Moldova. Proiectul vizează construirea noii Centrale de Producere Combinată a Energiei Electrice şi Termice (CET) la Î.S. „Tirotex” cu o putere instalată de 31MW, care va asigura producerea combinată de energie electrică şi termică sub formă de aburi saturaţi uscaţi. Proiectul prevede instalarea agregatului de cogenerare cu motor cu ardere internă cu utilizarea căldurii produse din evacuarea gazelor de eşapament în cazanele de recuperare pentru producerea aburului. Acesta va fi utilizat pentru acoperirea necesităţilor tehnologice ale întreprinderii şi pentru încălzire. Perioada de creditare aleasă pentru Proiect este de 7 ani şi poate fi reînnoită de 3 ori. Reducerile totale ale emisiilor de GES pentru prima perioadă, sunt estimate la aproximativ 747 679 t CO₂-echivalent.

7. Producerea biogazului din pulpă de sfeclă de zahăr presată  în cadrul fabricii de producere a zahărului Südzucker Moldova, or. Drochia. Obiectivul Proiectului constă în diminuarea gazelor cu efect de seră produse în procesul de descompunere a reziduurilor de sfeclă de zahăr. Proiectul prevede obţinerea biogazului prin intermediul fermentării anaerobe a deşeurilor de la producerea zahărului (borhotul) şi utilizarea acestuia pentru obţinerea energiei termice care se va utiliza în procesul tehnologic al fabricii de zahăr din Drochia. Pentru perioada de implementare a Proiectului

2012-2021 se planifică a reduce 211424 tone CO₂-echivalent.

În conformitate cu obiectivul general al Convenţiei, care stabileşte ţinta sporului maxim al temperaturii medii globale pînă în anul 2100, care nu trebuie să depăşească 2^OC, Republica Moldova a decis să întreprindă o tranziţie către o cale de dezvoltare cu emisii reduse de GES. Un prim pas în acest aspect a fost întreprins în anul 2011 cînd s-a iniţiat procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare cu Emisii Reduse. Aprobarea acestei Strategii care este planificată pentru anul 2014 şi va permite accesul la mecanismele de finanţare pe termen lung a Convenţiei sprijinite de către ţările industrial – dezvoltate în conformitate cu Acordul de la Copenhaga. Aceasta va permite punerea în aplicare a aşa numitor măsuri naţionale adecvate de atenuare a fenomenului schimbărilor climatice – NAMA (Nationally Apropriate Mitigation Actions).

După Conferinţa Părţilor de la Durban (2011) s-a ajuns la o decizie de compromis care stabileşte că un nou Tratat internaţional, care va înlocui Protocolul de la Kyoto trebuie să fie elaborat pînă la sfirşitul anului 2015. Perioada de implementare a prevederilor acestui document se va începe în anul 2020. Pînă în 2020 vor rămîne în vigoare mecanismele şi principiile Protocolului de la Kyoto. Această perioadă (2012-2020) convenţional a fost denumită Kyoto-2, adică al doilea termen de implementare a Protocolului de la Kyoto. La fel a fost stabilit faptul că o a treia perioadă a Protocolului de la Kyoto nu va fi. Aceasta expres prevede,   că începînd cu anul 2020 trebuie să se iniţieze implementarea unui nou document, care pînă atunci urmează a fi elaborat şi aprobat la nivel internaţional. Republica Moldova salută şi sprijină pe deplin adoptarea unui document internaţional pentru perioada post-Kyoto cu forţă juridică obligatorie. Priorităţile Republicii Moldova ca ţară care nu face parte din Anexa nr.I a CONUSC pe întreaga perioadă de negocieri (pînă în 2015) sunt axate pe următoarele probleme:

(i)                 Evoluţia principiilor de promovare şi implementare a MDN şi a pieţelor de carbon;

(ii)               Obligaţiunile determinate de NAMA şi sprijinul financiar din partea ţărilor industrial dezvoltate pentru aplicarea acestora ca un instrument eficient privind atingerea obiectivelor CONUSC;

(iii)             Normele şi reglementările privind funcţionarea Fondului de adaptare şi Fondului verde pentru climă.

(iv)             Modalităţi de mobilizare privind dezvoltarea şi transferul de tehnologii curate pentru impulsionarea eforturilor ţărilor în curs de dezvoltare în aspectul promovării activităţilor de atenuare a schimbărilor climatice şi de adaptare către acestea.

(v)               Asigurarea transparenţei internaţionale acţiunilor întreprinse de către ţările membre la CONUSC privind menţinerea limitei de creştere a temperaturii medii globale de la suprafaţa pămîntului pină în anul 2100 în intervalul 1,5-2,0^OC, fapt care ar asigura o reversibilitate pentru viitor a procesului de încălzire globală.

În concluzie este necesar de menţionat faptul că Republica Moldova pe viitor va aborda problemele legate de schimbările climatice astfel ca acestea să se regăsească în toate politicile şi strategiile naţionale şi sectoriale de dezvoltare ale ţării. Această stare va permite încadrarea ţării noastre în procesul global de atenuare, apoi şi stopare a fenomenului schimbărilor climatice.