Un sfat al unui tînăr inspector de mediu.

Lilian PÎNZARI,

Inspector superior

Gestionarea deșeurilor rămîne a fi o problemă actuală în majoritatea țărilor din lume. Formarea deșeurilor este în mare măsură rezultatul folosirii ineficiente a materiei prime și energiei în procesele de producere, ceea ce conduce la pierderi economice, după care sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru colectarea, prelucrarea și eliminarea deșeurilor.

În Republica Moldova formarea deșeurilor este în creștere și este direct proporțională cu creșterea economiei naționale și cu îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației. Însă odată cu sporirea volumului deșeurilor, sporește riscul impactului negativ al acestora asupra mediului și sănătății populației. Conform datelor investigate de către Inspecția Ecologică Drochia suprafețele de gunoiști cresc de la an la an, deoarece actualmente metoda preferată de eliminare a deșeurilor sunt amplasarea la depozite pe teren deschis.

Majoritatea depozitelor destinate înhumării deșeurilor colectate sunt supra încărcate și nu sunt gestionate de persoane responsabile. Din această cauză o parte din deșeuri se depozitează în afara perimetrelor atribuite, astfel extinzînd suprafața depozitului. Raionului Drochia îi aparține 28 de sate, și totuși, din cauza că pe lîngă primăriile satelor nu sunt organizate servicii speciale pentru gestionarea deșeurilor, în perioada de 9 luni colaboratorii Inspecției Ecologice Drochia au întocmit 73 procese-verbale (37800 lei) și 63 de acte de control, au fost depistate 28 microgunoiști stihinice cu suprafața totală de 4,5,098 ha. Datorită insistenței Inspecției, autoritățile APL, au fost lichidate s-au recultivate 15 gunoiști stihinice cu o suprafață de 1,675 ha. Depozitele deja construite sunt exploatate cu abateri de la cerințele de protecție a mediului, inclusiv cu lipsa sistemelor de drenaj, de pompare și epurare a filtratului, de reglementare a emisiilor de la depozit, lipsa ecranării contra poluării, utilizarea neeficientă a capacității depozitelor, ignorarea tehnologiei de compactare a deșeurilor și exploatare a depozitului, lipsa pazei, a zonelor de protecție sanitară, a monitoringului deșeurilor și a impactului asupra componentelor de mediu (apă, aer, sol).

Aceste gunoiști creează mari probleme ecologice și disconfort peisagistic în localități, provoacă contaminarea solului și a pînzei freatice, generînd emisii de metan, bioxid de carbon, gaze toxice cu efecte directe asupra sănătății populației și stării mediului.

Populația deseori nu cunoaște pericolele generate de gestionarea incorectă a deșeurilor (amestecarea tuturor tipurilor de deșeuri-animaliere, chimice, de construcție, metale și altele și aruncarea lor pe malurile rîpilor și în apropierea izvoarelor). Astfel de acțiuni conduc la poluarea puternică a apelor freatice, care sunt principala sursă de apă potabilă în localitățile rurale.

O ieșire din această situație este să practicăm compostarea deșeurilor, aceasta este de fapt pentru fracția organică din deșeuri. Resturile alimentare și de la toaletarea copacilor (vegetației în general) constituie pînă la 60% din deșeurile menajere din zonele suburbane din orașe și în localitățile rurale.

În gospodării, mai mult de 50% din deșeuri sunt deșeuri organice. Această fracție a deșeurilor menajere este cea mai mare și foarte des ea ajunge în depozitele de deșeuri, gropile de gunoi sau este arsă, cauzînd o poluare gravă pentru mediul înconjurător. Ca alternativă la acestea, putem transforma această materie organică în compost, un bun îngrășămînt pentru sol si culturile vegetale.

Prin compostare în gospodărie veți găsi o soluție la problema deșeurilor, în special la cea a materiei organice, veți reânvia o practică tradițională și durabilă, ca aceea de a folosi materia organică și astfel contribuiți la lupta împotriva schimbărilor climaterice.

Compostul, ca rezultat final al procesului de descompunere, este un material stabil și igienic, similar cu humusul din pădure, care poate fi folosit ca și îngrășămînt natural, evitînd astfel necesitatea utilizării îngrășămîntelor chimice. El este adăugat pe sol pentru a-i îmbunătăți proprietățile acestuia din urmă. Adăugarea de compost pe sol este considerată ca fiind un mod natural de a-i crește fertilitatea și de a‐i reface calitatea.

Compostarea poate avea loc în interiorul unei grămezi mari de deșeuri organice, dar în general este mai practic să folosiți o cutie de compost.

Pentru a face un compost avem nevoie de:

• locație potrivită în grădină sau în livadă;
• cutie de compost;
• furcă, săpăligă sau orice altă unealtă pentru amestecare;
• apă;
• resturi de bucătărie (resturi de fructe, legume, resturi de la prepararea cafelei sau ceaiului, praf de la curățarea locuinței etc.);
• deșeuri vegetale din gradină(resturi toaletare, ramuri, frunze uscate, iarbă, resturi de flori etc).

Mai întîi adunați în grămadă resturi, precum resturi vegetale de la toaletarea grădinii, crengi rupte sau alte resturi vegetale, pînă cînd obțineți o grosime a stratului de resturi de 10‐15 cm. Acesta este de fapt un strat de bază pentru restul deșeurilor din procesul de compostare.

Pentru a activa procesul de compostare, astfel încât să înceapă cît mai repede, puteți adaugă compost finit, pamînt, gunoi de grajd sau cîte puțin din fiecare.

Odată ce „patul” format de resturi din grădină este terminat, puteți să începeți să adăugați deșeuri organice de bucătărie amestecate cu deșeuri din grădină. Cel mai bine este să adăugați o găleată și jumătate sau chiar două găleți de resturi de grădină la fiecare găleată de deșeuri de bucătărie pe care o goliți în cutia de compost.

Aveți în vedere faptul, ca disponibilitatea lor va depinde de anotimp: vara vor predomina deșeurile de fructe si legume, bogate în azot, iar toamna vor predomina frunzele uscate, crengile și iarba cosită.

În timpul procesului de compostare, datorită activităților microorganismelor din amestec, temperatura deșeurilor amestecate în cutie poate crește. Acest lucru este un aspect pozitiv.

Pentru a favoriza procesul și a menține amestecul aerat, este convenabil să amestecați compostul din cînd în cînd (o dată sau de două ori pe săptămînă). Este suficient să amestecați doar jumătatea superioară a amestecului de deșeuri.

Este de asemenea necesar să adăugați apă în amestec atunci cînd observați că acesta este uscat (umiditatea ar trebui să fie similară cu aceea a unui burete stors).

Odată ce ați umplut cutia de compost, puteți începe să colectați compost de pe fundul cutiei. Un compost foarte bun aveți după aproximativ 5 luni.